E-mail          Link-uri
         Info pacient   /   Servicii medicale   /   Activități didactice   /   Cercetare & studii clinice   /   Publicații   /   Evenimente   /   Staff   /   Contact

  • în Clinica de pneumologie au fost introduse o serie de tehnici noi de investigare, cum ar fi serviciul de fibrobronhoscopie și serviciul de toracoscopie. De asemenea s-a organizat un Centru de diagnostic de zi, care a influențat semnificativ activitatea de îngrijire medicală și constituie un sprijin real pentru medicii de familie.

  • în prezent personalul universitar al clinicii participă la implementarea unor studii multicentrice în domeniul bolilor respiratorii. Există 2 studii internaționale în desfășurare și 4 proiecte mari în pregătire.

  • activitatea publicistică
    s-a contribuit la înființarea și s-a participat la conducerea următoarelor reviste științifice:
    - East European Medical Journal
    - British Medical Journal
    - British Journal of Family Planning
    - Caiet de Pneumoftiziologie
    - INTERLOQ - (Denver, USA)

  • Clinica de Pneumologie Iași
    este centru pilot în implementarea programului DOTS, programului GOLD privind standardizarea urmăririi și tratamentului în bolile pulmonare obstructive cronice, proiectului OTTO privind tratamentul infecțiilor respiratorii.

    SPIROMETRIA IN DIAGNOSTICUL BPOC

     CE ESTE SPIROMETRIA ?

    Spirometria  este un test simplu ce măsoară cantitatea aer pe care o persoană o poate inspira sau expira într-o unitate de timp.

    Spirometrul este un aparat folosit să măsoare cât de eficient și cât de rapid plămânii pot fi expansionați sau goliți de aer.

    Spirograma  este o curbă volum – timp. Curba flux – volum este o alternativă ce oferă aceleași informații.

    Măsurătorile spirometrice utilizate în diagnosticul BPOC includ:

    -         FVC (capacitate vitală forțată): volumul maxim de aer ce poate fi expirat printr-o manevră forțată.

    -         FEV 1 (VEMS): volumul expirat în prima secundă a unui expir maximal ce urmează unui expir maximal, furnizând informații despre cât de repede pot fi goliți plămânii.

    -         FEV1/FVC: FEV1 exprimat ca procentaj din FVC dă o indicație clinică utilă a gradului de limitare a fluxului de aer.

    Raportul FEV1/FVC este cuprins între 70% și 80% la adultul normal;  o valoare sub 70% indică limitarea fluxului de aer și posibil BPOC.

    FEV1 este influențat de vârstă, sex, înălțime, etnie. Se folosește curent procentul față de valoarea prezisă. Există o vastă literatură a valorilor normale; cele potrivite pentru fiecare populație trebuie să fie utilizate.

    DE CE SPIROMETRIE IN BPOC ?

    -         Spirometria este necesară să confirme diagnosticul de BPOC.

    -         Impreună cu prezența simptomelor ajută la stadializarea severității BPOC și poate fi un ghid pentru tratamentul specific în trepte.

    -         Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC.

    -         Cu cât valoarea FEV1 este mai scăzută, cu atât prognosticul este mai rezervat.

    -         Declinul FEV1 cu vârsta este mai accentuat în BPOC decât la persoanele sănătoase. Spirometria poate fi utilizată în monitorizarea progresiei bolii dar pentru a fi corectă estimarea, intervalul între măsurători trebuie să fie de cel puțin 12 luni.                              

    CE ESTE NECESAR PENTRU A EFECTUA O SPIROMETRIE  ?

    Mai multe tipuri de spirometre sunt disponibile:

    -         spirometre de dimensiuni și capacități mari, de obicei, disponibile numai în laboratoare de explorări funcționale și respiratorii. Calibrarea trebuie verificată conform unui volum cunoscut (de exemplu o seringă de 3 l conform unui protocol stabilit);

    -         spirometre mici, portabile, de obicei calibrate prin sisteme electronice.

      O copie printată a curbei flux – volum este foarte utilă pentru verificarea performanțelor optime ale aparatului, pentru interpretarea rezultatelor și expluderea erorilor.

    Cele mai multe tipuri de spirometre necesită racordarea la rețeaua de curent. Există versiuni portabile, cu baterii, dar care nu permit stocarea informațiilor și nu sunt recomandate de rutină în diagnostic.

    Este esențial să înveți cum să-ți calibrezi aparatul, cum și când să-l cureți.

    EFECTUAREA SPIROMETRIEI

    Spirometria se efectuează optim  cu pacientul șezând. Trebuie calmată anxietatea pacientului legată de executarea corectă a testului. Explicarea cu răbdare a tehnicii, acompaniate eventual de o demonstrație este folositoare. Pacientul ar trebui:

    -         să respire complet

    -         să lipească bine buzele în jurul piesei bucale

    -         să expire „atât de puternic și atât de rapid, încât să-și simtă plămânii complet goliți de aer”

    -         să respire din nou relaxat

    Expirul trebuie să continue până când nu mai există aer de respirat, ceea ce, în cazurile severe de BPOC poate dura 15 secunde sau mai mult.

              Ca la orice test, rezultatele spirometriei pot fi validate numai dacă expirul a fost corect efectuat. Trebuie efectuate cel puțin 3 măsurători fără să existe diferențe mai mari de 200 ml. sau 5% între două valori ale FEV1 sau FVC. Se utilizează valoarea cea mai mare a FEV1 sau FVC chiar dacă nu sunt de la aceeași explorare. Raportul FEV1/FVC se calculează de pe curba cu valorile FEV1 sau FVC cele mai mari.

               Testele ce produc tuse sau dureri toracice nu sunt corespunzătoare și nu vor fi luate în considerare.

    UNDE SE GĂSESC MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE SPIROMETRIE ?

    1. ATS (American Thoracic Society)

    http://www.thoracic.org/adobe/statements/spirometry 1-30 pdf

    1. Australian/New Zealand Thoracic Society

    http://www.nationalasthma.org.au/publications/spiro/index.htm

    1. British Thoracic Society

    http://www.gpiag-asthma.org/Opinions/opinion7.htm

 Referinte:

     1)  Burden of Obstructive Lung Disease (BOLD) Project in South China.  N.S. Zhong, P.X. Ran, J.C. Lu, S.M. Liu, J.P. Zheng, W.M.Vollmer, A.S. Buist.  Am J Respir Crit Care Med 2004 169(7): A603.

     2)  National Center for Health Statistics.  Current estimates of the National Health Interview survey, United States, 1995.  Washington DC: Department of Health and Human Services, Public Health Service, Vital and Health Statistics; 1995. Publication No. 96-1527.

     3)  National Heart, Lung, and Blood Institute.  Morbidity and mortality: chartbook on cardiovascular, lung, and blood diseases. Bethesda MD: US Department of Health and Human Services. Public Health Service, NIH Available from URL:

    www.nhlbi.nih.gov/resources/docs/cht-book/htm.

     4)  Soriano JR, Maier WC, Egger P, Visick G, Thakrar B, Sykes J, et al.  Recent trends in physician diagnosed COPD in women and men in the UK.  Thorax 2000; 55: 789-94.

     5)  Murray CJL, Lopez AD.  Evidence-based health policy – lessons from the Global Burden of Disease Study.  Science 1996; 274: 740-3.

     6)  PLATINO: A Population Based Study on the Prevalence of COPD in Sao Paulo, Brazil.  J. Jardim, A.A. Camelier, F.W. Rose, R. Perez-Padilla, P. Hallal, C. Victora, A. Menezes.  Am J Respir Crit Care Med 2004 169(7): A222.

     


         Info pacient   /   Servicii medicale   /   Activități didactice   /   Cercetare & studii clinice   /   Publicații   /   Evenimente   /   Staff   /   Contact


Clinica de Pneumologie Iasi © 2002-2005 • Toate drepturile rezervate      Webmaster: dr Bolog Sorin


Design: Cristian APOSTU    
USERS OnLine Votati pentru noi!